Evoluția zonelor construite și dezvoltarea economică din ultimele decenii a făcut ca anumite cartiere ale orașului, zonele nou dezvoltate și o serie de localități din zonele metropolitane să rămână în urmă în ceea ce privește calitatea vieții.  În timp ce populația orașului propriu-zis a scăzut din 2011 până în 222 cu peste 50.000 de persoane și se situează în prezent la 250.000 de locuitori, localitățile din zona metropolitană și-au dublat sau triplat populația. 

Așezările învecinate, în special în nordul și nord-vestul orașului, inclusiv Dumbrăvița, Giarmata, Ghiroda și Moșnița Nouă, s-au dezvoltat exponențial, dar disponibilitatea infrastructurii și a dotărilor publice nu a fost prioritară.  Zonele au fost dezvoltate într-o manieră favorabilă mașinilor, fără trotuare, fără zone verzi și cu navete lungi pentru a ajunge la facilitățile zilnice și la locul de muncă. De asemenea, zone mari din vestul și nordul orașului sunt încă disponibile pentru dezvoltare.

Alte zone identificate în Strategia de Dezvoltare Locală, cum ar fi cartierul Kuncz, strada Dorobanților și unele zone din cartierele Traian, Matasilor și Fridorf, sunt marginalizate, deoarece acolo locuiesc grupuri vulnerabile din punct de vedere social și economic, cu acces limitat la facilități și spații verzi.  În general, în ceea ce privește accesul la spațiul verde urban din oraș, zonele verzi mari sunt situate de-a lungul canalului Bega, precum și spre cartierele istorice Iosefin, Fabric și Elisabetin. Cu toate acestea, în zona de nord a orașului, accesul cetățenilor la spații verzi de calitate este limitat.

Această dezvoltare neuniformă a țesutului urban din Timișoara și din zona metropolitană pune presiune asupra orașului din cauza nevoii de navetă dinspre aceste cartiere spre centru.

Primăria a investit și continuă să acorde prioritate investițiilor în utilități și infrastructură în aceste zone care, dintr-un motiv sau altul, sunt mai puțin dezvoltate sau mai puțin înzestrate.  Investițiile în cartierul Kuncz, de exemplu, includ transportul public, infrastructura rutieră, facilități sociale și culturale și dezvoltarea de spații verzi.

Stabilirea unor cerințe egale în planurile locale de urbanism zonal (PUZ) pentru toate UAT-urile și pentru oraș poate asigura standarde de calitate a vieții similare în întreaga zonă metropolitană.  Acest lucru poate fi realizat mai ușor în cazul noilor dezvoltări și necesită mai mult efort în zonele deja dens urbanizate, ceea ce poate implica exproprieri și demolări.   

Dezvoltarea armonioasă va necesita o acțiune concertată în zona metropolitană pentru dezvoltarea și actualizarea PUZ, după cum urmează:

• Evaluarea și punerea în aplicare a normelor privind distanța maximă de acces la fiecare tip de facilitate, inclusiv cele sociale, economice, de transport public și alte servicii urbane, culturale, de spații verzi și de recreere.
• Asigurarea conexiunii cu zonele verzi prin coridoare verzi-albastre și micromobilitate; alocarea de spații pentru rețele verzi și albastre
• Crearea de coridoare de micromobilitate
• Dezvoltarea unei baze de date digitale și colectarea de date în timp real, în vederea realizării unei platforme pentru planificarea urbană de tip Digital Twin pentru zona metropolitană Timișoara.

Alte aspecte de dezvoltare

• Includerea și stimularea facilităților partajate pe baza modelului de afaceri "produs ca serviciu", de exemplu car sharing, rețea de biciclete urbane etc.
• Includerea aspectelor de gestionare a cererii în planificarea legată de transport și de consumul de energie (evitarea vârfurilor de consum).

Acțiunea va fi implementată într-o zonă definită în timpul exercițiului de cartografiere, dar este de așteptat ca această să fie la periferia zonei de nord a orașului.