Sistemul de colectare a deșeurilor din Timișoara este în prezent organizat în 3 fracții - deșeuri municipale reziduale (recipient negru), reciclabile (plastic, metal, hârtie și carton – recipient galben) și recipiente în formă de clopot pentru deșeurile din sticlă. Reglementările naționale și europene vizează separarea deșeurilor în 5 fracții (reziduale mixte, biodegradabile, hârtie și carton, plastic și metal și sticlă), cerință la care orașul încearcă deja să se alinieze prin diverse inițiative în tot orașul.
În timp ce primăria ia măsuri pentru o separare adecvată a deșeurilor la sursă, în județ nu există inițiative de reciclare, ceea ce obligă autoritățile locale să transporte fluxurile de deșeuri sortate în județe îndepărtate sau chiar în străinătate. Logistica necesară transportării deșeurile pe distanțe lungi pentru a ajunge la un reciclator pune o presiune mare asupra viabilității economice a sistemului local de gestionare a deșeurilor, ceea ce duce la cantități semnificative de deșeuri reciclabile stocate în stația locală de sortare a deșeurilor pentru o perioadă prelungită. Fluxurile rezultate sunt depozitate sau sunt utilizate ca RDF (combustibil derivat din deșeuri) în cuptoarele de ciment, în mod frecvent din cauza lipsei de opțiuni de reciclare. Se preconizează că extinderea colectării selective, împreună cu sensibilizarea și controlul periodic continuu al separării la sursă și al calității materialelor reciclabile din recipientele primare, vor crește cantitățile de fluxuri de deșeuri reciclabile sortate pe care orașul le va genera, în timp ce nu dispune de o soluție locală adecvată pentru reciclare.
Gestionarea adecvată a deșeurilor în Timișoara este o problemă care a întârziat mult timp și pe care orașul nu a putut să o abordeze la nivel intern, prin urmare, atragerea unor companii private de reciclare performante ar putea avea un impact pozitiv asupra structurii locale. Acest lucru merge mână în mână cu cerințele tot mai stricte pentru reciclare și reutilizare și cu stimulentele care provin din sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului.
Pornind de la principiul proximității, primăria va căuta oportunități de simbioză industrială sau soluții de economie circulară pentru anumite fluxuri de deșeuri colectate separat. Acest lucru va fi realizat de un grup operativ din cadrul primăriei, care va include departamentele de gestionare a deșeurilor, de investiții și de comunicare. Grupul operativ ar trebui să pregătească materiale informative care să prezinte situația gestionării deșeurilor și prognoza materialelor disponibile în Timișoara.
Materialele de informare și de promovare realizate ar trebui să aibă o abordare de jos în sus și să prezinte oportunitățile economiei circulare, prezentând sistemul la toate nivelurile. În primul rând, echipa va căuta să asigure colectarea de date și previziuni fiabile privind generarea de deșeuri prin utilizarea unor metodologii de bune practici dovedite la nivel internațional, de exemplu, instrumentul "Waste Wise Cities Tool" al UN-Habitat. De asemenea, va fi necesar să se colecteze și să se prezinte date fiabile cu privire la sistemul de gestionare a deșeurilor și la dezvoltarea planificată a acestuia, la configurația juridică, la cerințele de performanță pentru conformitatea socială și de mediu, la obiectivele de reciclare ale orașului în funcție de materialul stabilit pe baza lanțurilor valorice și a piețelor din amonte pentru rezultate, la facilitățile disponibile pentru investitori, inclusiv terenuri și orice investiții fiscale. Un astfel de material informativ poate atrage potențiali operatori și investitori din sectorul privat.
Partea de sud a orașului găzduiește actuala stație de transfer și sortare a deșeurilor, care are nevoie de investiții de capital pentru îmbunătățirea funcționării. Această zonă are potențialul de a fi dezvoltată ca o zonă de dezvoltare a economiei circulare pentru județ, determinată de PPP-uri sau de investiții private. Concomitent, reabilitarea centralei locale de încălzire urbană (CET Sud) și renunțarea treptată la cărbune va reduce cerințele de spațiu necesare ale centralei, eliberând astfel zona pentru dezvoltarea inițiativelor de economie circulară. Acestea pot fi combinate, de asemenea, pentru a recicla deșeurile istorice generate de încălzirea urbană, și anume cenușa de la centrală.
Fonduri internaționale de la agențiile de dezvoltare și IFI, cum ar fi ONU, sursele de finanțare ale UE și IFI. Bugetul intern al primăriei pentru activitățile de informare.