Timișoara dispune de un sistem mixt de colectare a apelor uzate și a apelor pluviale. Apele uzate și apele pluviale sunt transportate la Stația de Epurare a orașului prin cinci colectoare principale. Stația de epurare a Timișoarei a fost reabilitată integral în 2012, printr-o investiție din fonduri europene. Stația este dimensionată pentru 440.000 de locuitori echivalenți, fiind dotată cu tratare mecanică și biologică.

În condiții normale, sistemul de canalizare are o capacitate suficientă pentru a gestiona toate apele uzate din oraș. Cu toate acestea, în timpul ploilor abundente, unele secțiuni ale rețelei de canalizare, în special în pasajele subterane, sunt insuficiente din punct de vedere al capacității, ceea ce duce la apariția unor locații vulnerabile la viituri din cauza diferențelor de nivel. Autoritățile locale au instalat bazine de retenție a apei cu evacuare întârziată în mai multe pasaje subterane cheie, dar problema nu este abordată la nivelul întregului oraș, după cum s-a observat în timpul furtunilor puternice din 2023.

Hărți detaliate cu zonele predispuse la inundații sunt disponibile pentru Timișoara online la www.inundatii.ro. Aceste hărți evidențiază zonele vulnerabile la inundații din cauza ploilor abundente și a supraîncărcării sistemului de canalizare.

Sistemul de colectare a apei de ploaie este în mare parte inexistent în UAT-urile din jur.  În unele cazuri, au fost săpate șanțuri desființate pe marginea drumului sau sunt instalate conducte combinate de canalizare și apă pluvială.

UAT-urile înconjurătoare care se confruntă cu o expansiune rapidă, cum ar fi Dumbrăvița, Giroc și Ghiroda, nu au aplicat reglementări adecvate de gestionare a apelor pluviale, ceea ce a dus la un număr mare de străzi fără sistem, fiind astfel predispuse la inundații chiar și în cazul unor precipitații normale.

Deoarece orașul Timișoara și zona metropolitană au fost dezvoltate pe o mlaștină drenată, există un sistem mare de canale de drenaj/ irigare care ar putea fi integrat într-un sistem ca punct de descărcare a apelor pluviale colectate din zonele recent urbanizate.

În ceea ce privește infrastructura existentă de colectare a apelor uzate și a apelor pluviale, trebuie elaborat un program de investiții care să ofere soluții pentru devierea apelor pluviale din sistemul municipal de colectare a apelor uzate. Sunt prevăzute următoarele etape: transformarea infrastructurii gri (sistemul de colectare prin jgheaburi, conducte etc.) în infrastructură verde prin reutilizarea apei de ploaie (care nu este evacuată în canalizare), construirea de rezervoare suplimentare pentru colectarea apelor pluviale de la clădiri sau de pe platforme mari de beton, construirea de iazuri de retenție în zone cheie și instalarea de elemente de infrastructură verde (pavaje permeabile, grădini de ploaie) pentru captarea apelor pluviale.

Pentru noile zone deservite de sistemele de colectare a apelor uzate, sistemul de colectare a apelor pluviale ar trebui să fie separat de sistemul de canalizare a apelor uzate menajere, ceea ce va crește eficiența stației de epurare a apelor uzate și va reduce riscul de inundații în timpul perioadelor de ploi abundente. În prezent, cea mai bună practică în ceea ce privește managementul de mediu pentru un sistem de canalizare sustenabil este de a avea sisteme separate pentru apele pluviale și pentru apele uzate municipale; trebuie stabilite în mod corespunzător verificări regulate pentru noile zone rezidențiale, comerciale și industriale, pentru a evita scenariile în care sistemul este implementat în mod greșit. În plus, dezvoltatorii imobiliari ar trebui să fie stimulați și convinși să ia în considerare rezervoarele de colectare a apelor pluviale în etapa de proiectare a noilor zone rezidențiale, împreună cu restul rețelelor de utilități publice.

Prin urmare, operatorul de servicii de alimentare cu apă ar trebui să dezvolte și să implementeze sisteme de colectare separate a apei de ploaie și alte sisteme de gestionare în zona de operare, luând în considerare infrastructura existentă și noile dezvoltări, inclusiv:

• Dezvoltarea programului de monitorizare a rețelelor de gestionare a apelor pluviale (și, în cazul în care colectarea este combinată cu cea a apelor uzate), însoțită de activități regulate de curățare;
• Înființarea unei comisii de monitorizare cu un program prestabilit, care ar trebui să efectueze verificări periodice ale rețelei existente și ale noilor dezvoltări imobiliare din zona de operare. Planurile urbanistice zonale ar trebui să permită colectarea separată a apelor pluviale și a apelor uzate doar în întreaga zonă metropolitană.
• Integrarea colectării și reutilizării apei de ploaie prin investiții în rezervoare de captare a apei de ploaie. Ar trebui oferite stimulente pentru a promova astfel de activități în cadrul amenajărilor existente și noi. Autoritățile locale din Timișoara și UAT-uri ar trebui să implementeze rezervoare de captare a apei de ploaie în clădirile publice cheie care au o amprentă mare și suprafețe pavate importante, pentru a oferi exemplu de bune practici publicului.
• Construirea a două tipuri de bazine de retenție la nivelul orașului:
• Bazin de retenție cu descărcare în Canalul Bega: Parcul Central (Bulevardul Republicii)  - 30.000m3 și Bulevardul Iuliu Maniu – 10.000m3.
• Bazin de retenție temporară cu descărcare în rețeaua de canalizare: Parcul Karlsruhe (Strada 1 Decembrie) – 30.000m3; Parcul Stadion (Bulevardul Iosif Bulbuca) – 30.000m3; Parcul Pădurice (Lidia) – 70.000m3; Depoul STPT (Bulevardul Dâmbovița) – 60.000m3; Parcul Botanic (Strada Aristide Demetriade) – 30.000m3.
• Ar trebui stabilite cerințe și recompense specifice pentru marii dezvoltatori imobiliari, pentru a integra sistemele de colectare a apei de ploaie în etapa de proiectare a proiectelor.