Timișoara, ca majoritatea aglomerărilor urbane, se confruntă cu problema poluării aerului, care se agravează în sezonul cald. Clădirile și suprafețele pavate creează un mediu urban specific, cu temperaturi mai ridicate și restricționarea circulației aerului, ceea ce duce la producerea de insule de căldură.

Planul de menținere a calității aerului în județul Timiș 2020-2024 este principalul document de politică la nivel județean care se ocupă de monitorizarea și gestionarea calității aerului, și care include măsuri specifice pentru toate sectoarele și tipuri de poluanți. Ca urmare a aprobării planului la nivel județean, Municipiul Timișoara a elaborat Planul de calitate a aerului pentru PM10 în aglomerarea Timișoara, perioada 2020-2024, deoarece Timișoara a depășit valorile de prag zilnice pentru PM10 în decursul mai multor ani.

În cadrul unui parteneriat între Municipiul Timișoara și două companii private de IT (uRadMonitor și ETA2U) a fost dezvoltat un sistem de monitorizare a aerului. Rezultatele sunt publicate în direct atât pe pagina web a primăriei, cât și pe portalul local de date deschise. În total, 32 de senzori colectează informații despre calitatea aerului din toate cartierele, inclusiv din centrul orașului. Totodată, calitatea aerului din Timișoara este monitorizată permanent, prin intermediul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Cu toate acestea, aceste sisteme, deși valoroase, nu reușesc să capteze un spectru suficient de larg de poluanți suficient de frecvent și care să acopere întregul oraș pentru a putea răspunde eficient la problemele de calitate a aerului și la plângerile aferente. Harta de mai sus arată zonele cu cele mai multe plângeri privind calitatea aerului, care coincid cu zonele industriale.

Extinderea și îmbunătățirea monitorizării calității aerului este cu atât mai importantă, având în vedere că primăria intenționează să păstreze în oraș industriile nepoluante pentru a menține accesul ușor al lucrătorilor la locul de muncă. Cu toate acestea, chiar și industriile ușoare pot fi poluante, deoarece nu există reglementări locale sau politici fiscale care să promoveze eficiența energetică, producția mai curată sau reducerea la minimum a deșeurilor în industrie, care să fie mai ambițioase decât cerințele legale naționale.

Acțiunea poate porni de la sistemul existent și poate fi implementată prin același parteneriat cu sectorul privat și/sau prin deschiderea parteneriatului către mai mulți actori și către mediul academic.

Acesta vizează punerea în aplicare a unui sistem local de monitorizare și control al calității aerului, cu senzori amplasați în zonele cele mai sensibile identificate în documentele de planificare ca având utilizări industriale. O rețea de monitorizare a mediului pentru calitatea aerului, în special în apropierea zonelor industriale, include, de obicei, stații de monitorizare, senzori și instrumente care măsoară parametrii de calitate a aerului în timp real, un sistem de obținere și transmitere a datelor, un sistem de procesare și analiză a datelor, un sistem de vizualizare și raportare și un sistem de implicare a părților interesate.

Pe lângă monitorizarea directă a poluării industriale și a poluării cauzate de trafic, pot fi măsurați și alți parametri, cum ar fi polenul, ambrozia și mirosul de cauciuc ars. Informațiile pot fi puse la dispoziție în format digital, alertând populația afectată în cazul unor niveluri ridicate de poluare.