Industria din Timișoara este condusă de companii multinaționale, astfel în multe cazuri se pierde din vedere potențiala valoare adăugată a comunităților locale și specificul Timișoarei.  Deși există multe exemple pozitive de participare a sectorului privat și de parteneriate cu universitățile, acestea sunt mai degrabă ad-hoc în lipsa unei abordări sistematice pentru promovarea și dezvoltarea acestor parteneriate.

Poate că cea mai importantă oportunitate în acest sens este reprezentată de angajamentul Timișoarei de a lucra pentru inițiative inteligente (SI) și transformare digitală (DT) în anii următori, așa cum a fost stabilit în planul "Timișoara Smart City". Transformarea digitală este condusă de primărie, dar structurile actuale din cadrul primăriei au o capacitate limitată.  Până la sfârșitul anului vor fi înființate trei entități suplimentare pentru a pune în aplicare planul Smart City, și anume o entitate de coordonare SmarTM, o entitate executivă și un grup extins, dar stabil și organizat de părți interesate. Aceste entități pot întreprinde această acțiune în cadrul mandatului lor.

În același timp, în Timișoara există multe inițiative private și un sector IT și educațional puternic, cu o contribuție substanțială la introducerea de soluții noi și inteligente la toate nivelurile.  Alte inițiative notabile includ crearea unui parteneriat între universități și primărie pentru a oferi burse legate de subiecte de dezvoltare urbană.  De asemenea, sistemul de monitorizare a aerului a fost dezvoltat în cadrul unui parteneriat între Primăria Timișoara și două companii private de IT (uRadMonitor și ETA2U). Rezultatele sunt publicate în direct atât pe pagina web a municipalității, cât și pe portalul local de date deschise. În plus, la nivel regional există centre și clustere de inovare care caută să absoarbă fonduri UE pentru diverse inițiative, dar primăria nu are un rol principal în cadrul acestora.

Pornind de la angajamentele și inițiativele existente, primăria își asumă un rol de lider în crearea și încurajarea parteneriatelor pentru inovare ecologică.  Examinarea tuturor domeniilor de dezvoltare din cadrul PAOV și identificarea celor care ar putea beneficia de un parteneriat pentru inovare poate fi un punct de plecare.  Aceste parteneriate pot fi urmărite prin intermediul unor apeluri deschise și al unor întâlniri pentru identificarea de soluții.  În ceea ce privește măsurile soft, acestea pot fi puse în aplicare direct de către primărie și de către entitățile de coordonare, execuție și consultare create pentru punerea în aplicare a Strategiei Smart Timișoara sau de entități similare în strânsă cooperare cu primăria. Măsurile care necesită investiții pot fi realizate prin achiziții publice, urmând calea inovării pe baza cadrului legislativ existent în România.

La o primă evaluare în timpul elaborării PAOV, proiectele care ar putea beneficia de parteneriate de inovare sunt:

• Optimizarea în timp real a logisticii în interiorul orașelor (a se vedea Acțiunea 18 despre centrele logistice);
• Soluții bazate pe senzori pentru infrastructura de iluminat stradal pentru a servi altor scopuri, cum ar fi parcarea inteligentă și îmbunătățirea monitorizării actuale a calității aerului, în special în zonele industriale (a se vedea Acțiunea 7 despre programul de iluminat public);
• Extinderea și îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru a include senzori de capacitate mai mare care depistează polenul, ambrozia, anvelopele arse, și pentru a asigura o mai bună acoperire în zonele industriale (a se vedea Acțiunea 20 privind îmbunătățirea rețelei de monitorizare a calității aerului);
• Gestionarea spațiilor verzi prin intermediul soluției Internet of Things.  Ideea este de a crea un inventar digital care să poată produce o listă de lucrări de întreținere, inclusiv o prognoză a volumului de muncă și a bugetelor necesare;
• Platformă de transport multimodal (transport public, velo, taxi-Uber), cu mijloace de mobilitate incluzivă (mame, oameni în vârstă, persoane cu dizabilități) și mijloace de partajare mașină;
• Controlul conformității pentru colectarea și abandonarea deșeurilor (a se vedea, de asemenea, Acțiunea 28 privind construirea unei instalații de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări);
• Sisteme de valorificare a energiei geotermale și a altor tipuri de energie regenerabilă;
• Cartografiere GIS pe o platformă bazată pe web, inclusiv diferite straturi utile de date;
• Soluții bazate pe natură pentru reziliența la schimbările climatice.